FUNDENI

Postat pe 15 oct., 2011 in Ganduri | 14 comentarii

Dupa o noapte scurta am facut ochi dis de dimineata.

Sincer sa fiu nici nu prea am multe amanunte sa va dau caci totul s-a intamplat foarte repede pentru mine. Manuela m-a intrebat daca vreau sa merg sa dansam tango argentinian pentru niste copii internati la Institutul Oncologic Fundeni. Am sarit in sus de bucurie gandindu-ma ca vom aseza zambete pe fetele unor copii care de mult nu mai stiu ce inseamna sa razi.

Am ajuns de dimineata acolo impreuna cu Manuela, Ioana, Claudia (imi pare rau dar atat imi aduc aminte – totul a fost foarte intens si am mai pierdut din informatii pe drum)Prea multe nu sunt de spus. Ne-am adunat cu mic cu mare in sala de mese unde eu cu Manu am dansat pentru cei mici. Sper din tot sufletul ca am reusit sa ii mai scoatem un pic din cotidian. Celelalte fete sigur au reusit. Costumate in zane, clovni si mai stiu eu ce elfi au inveselit atmosfera cu jocuri in care s-au prins cu mare bucurie si copii.
Apoi le-am oferit bomboane.Pana azi credeam ca sunt un tip destul de dur si ca pot sa trec cu usurinta peste orice.
Ei bine nu e chiar asa.
E greu sa oferi bomboane unui copil care nu mai vede. E greu sa faci pe cineva care are branula ca mod de viata – sa rada. E greu sa raspunzi unei invitatii la dans din partea unei fetite de 6 ani care are mainile pansate.M-am dus acolo ca sa le ofer ceva frumos in schimb ei mi-au dat mie ceva mai de valoare.
Mi-au aratat ca eu inteleg gresit timpul.
Pentru mine inseamna doar 2 ore, pentru unii dintre ei inseamna 2 ore dintr-un numar aproape exact.

Si mi-au aratat ca pentru ei viata e ca o milonga nu conteaza ce muzica se pune – continui sa dansezi.

14 comentarii

  1. stiam eu de ce iti spuneam sa fii asa cum esti tu… pentru ca ei au nevoie de curaj si de cineva care sa creada

  2. In sfarsit pot spune ca ai facut ceva bun. ASA.

  3. Salut Petre. In sfarsit? Ne stim asa de bine de stii tu ca pana acum nu am facut nimic bun? :):):)

  4. multumesc mult, Ovidiu! nu te cunosteam pana sambata, dar ce am vazut acolo si ce citesc aici sunt lucruri care iti fac cinste.
    te imbratisez cu drag si iti urez o viata frumoasa, ca o milonga. Claudia

  5. Salut ome! Nu eu, frati-miu te stie 🙂

  6. Esti om bre Owe. Si baietii plang cateodata.. ca sa zic asa. Si asta era una din situatile care ar impresiona un om sensibil.

  7. multam fain tuturor mai putin lu Petre Usi care mi-a zis ca e primul lucru bun pe care il fac. Lumineaza-ti ma fatza!

  8. De ce esti dom’le artagos? Eu spun ca, uite, ai facut si tu ceva bun, si tu te aricesti…
    Asta cu copiii necesita o cantitate imensa de bunatate (sau de nepasare, for that matter, dar nu e cazul la tine) si un dram de „visatorism”, iar pentru unul care nu mai e adolescent, incercarea de a schimba lumea e cu atat mai nobila cu cat isi constientizeaza sansele.
    Te-am spart. Te-am spart?

    Mi-am luminat-o. Nu s-a intamplat nimic.

  9. PS – adica am uitat sa zic si zic acu’:
    Am zis ca in sfarsit pot spune (adica EU pot spune) ca ai facut ceva bun, nu ca e primul lucru bun pe care il faci.
    Acu’ depinde de interpret…:)
    Hai, te pup si te citesc!

  10. Bine bre asa sa ii ramana numele

  11. dom’le, mai zi ceva, ca asteptam cu totii de cateva zile si tu te lasi pe tanjeala.

  12. Hmmm…

  13. daca n-as fi fost tatuat si choppacabrist dur as fi recunoscut ca mi s-au umezit ochii…foarte bine ai descris, cu penita inmuiata in suflet

    • nici eu nu recunosc așa că suntem ok

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.