A doua zi dimineata, desteptarea la ora 07.00. micul dejun, cafeaua si apoi am navalit la magazinul din colt unde contra unei sume de bani gestionarul iti imprumuta uneltele de alunecat pe partie. Acum toata lumea stie ca orice este de inchiriat nu este ca lucrul nou. Asa erau si placile si bootsii astia de i-am inchiriat. Vai steaua lor. Eu insa fiind surescitat nu am mai bagat de seama, plus ca pretul era bun. Le-am luat, ne-am urcat in microbuzul hotelului (da hotelul avea microbuz care te ducea la gondola si te aducea de acolo moca), si dusi am fost. Cum aveam skipass de cu seara am trecut instantaneu.
Urcarea in gondola in cativa pasi simpli. Pui schiurile sau placa in locurile special amenajate, apoi te urci in gondola. Toate aceste actiuni trebuie facute in ritm alert deoarece tampitii nu au gandit gondola cu statie. Adica ele se misca in continuu. Tehnic te urci din mers. Bine….Urca toata lumea iar eu constant cu suprindere ca nu poti sa pui snowboardul daca au pus altii schiurile inainte. Drept pentru care Madalin care se urcase tipa la mine – hai sus cu el inauntru! Lucru care s-a si intamplat. Cu gingasia si naturaletea care ma caracterizeaza m-am avantat in gondola pe o usa facuta pentru pitici. Stilul ales de mine a fost mai mult o improvizatie, impingand placa inainte amenintand cu ea dintii tuturor ocupantilor din gondola, iar apoi cu o scurta mladiere de corp m-am prabusit ca un butuc peste ea. M-am ridicat cu zambetul pe buze, astia radeau nu inteleg de ce.
Ajungem sus, coborarea din gondola facandu-se repetand pasii de la paragraful anterior doar ca in ordine inversa. Ne oprim fumam o tigara, si in timp ce ei au plecat pe partiile de oameni mari, eu cu Oana am ramas la baby ski. Era un fel de derdelus de 50m cu un conveyor pe partea stanga. Te urcai pe el si te cara ca pe carbuni in varf. Am ajuns acolo ne-am trantit in cur si am inceput sa dau din buze marunt rememorand lectiile de pe youtube. Dragilor tin sa va anunt ca functioneaza. Mi-am legat legaturile ca nimeni altul si m-am ridica in 3 sec, acesta fiind exact timpul ce a trecut pana am ajuns in cur inapoi. Tineti minte sunt de la mare si nu m-am dat cu nimic care sa alunece pe partie. Cu o seara inainte le spusesem prietenilor ca voi baleia pe partie, pe snowboard cu mainile drepte sus si ca ma voi distra. Evident ca toata lumea a ras (nu ii poti blama). Cum necum am coborat partia asta de baby. Oana se da cu placa elegant, finut, de loja asa…
A doua coborare a fost mai hotarata. Adica am cazut doar o data la jumatate si apoi la finalul partiei unde aveam de ales sa intru in peretele unei cabane, sa ii zbor placa lipita cu Corega unei octogenare ce schia in dreapta mea, sau sa intru intr-un morman de zapada. Zapada a fost. Am mai bagat o tigara moment in care Oana plictisita de aceasta partie spune: auzi da nu mergem si noi pe o partie sus? Evident ca eu eram mort dar nu puteam spune nu….Asa ca hai. Au venit intre timp si baietii si cu ajutorul Nicoletei am reusit sa imi protapesc curul in telescaun fara sa uit nimic pe jos. Am ajuns sus. Legaturi, lectii youtube etc. Numa ca nu prea era panta. Si nu alunecam pentru ca snowboardul meu era cam de cacat asa. A venit Dan si mi-a dat betele cu care schia el. Aveam placa in picioare si betele lui. A functionat. M-a si filmat ceea ce nu stiu daca e foarte bine.
Deci cum ziceam placa mea se umplea de zapada ca gura politicienilor de cacat. Adica instant. Si nu ma aluneca oricat era panta de mare. Dan, Oana ma ajuta sa dau zapada jos si iata-ma in fine pe o partie (albastra) cu o jumatate de ora experienta plus 5 minute lectii pe youtube. Am plecat, am cazut am plecat si credeti sau nu (exista filmare) am snowboardit cu mainile drepte sus asa cum am promis cu o seara inainte. M-am prins eu care e treaba cu alunecarea repede. Ca o naluca zburam peste intinderile de zapada, iar miscarile mele erau unduioase si elegante ca si cand ma nascusem la Brasov. Si am luat ceva viteza in acest sens. Moment in care realizez ca nu am avut rabdare sa urmaresc si lectiile cu frana….Atunci mi s-a facut teama. Teama ca nu cumva sa dobor ceva recorduri mondiale la coborare, sa ma coopteze astia in lotul olimpic. Ca mie nu imi place iarna si nu as fi putut sa ii refuz. Asa ca am pus o frana. Brusca. Moment in care placa mea s-a oprit asa cum vorbisem cu ea. Eu insa nu…..Si m-am dat peste cap de trei ori precum calul lui Fat Frumos doar ca nu m-am transformat intr-un bidiviu cum nu se mai vazuse ci intr-un prost cu o coasta fisurata.
Bansko
Bansko
Bansko
Bansko