CHEILE GRADISTEI

S-a pus de un timbilding la noi in companie si am zis ca daca e obigatoriu sa ma duc nu? Destinatia – Cheile Gradistei ca in titlu. Ce sa zic…nu imi place sa merg la munte. Si sa mor daca ii inteleg pe dobitocii care o fac in fiecare weekend. Ma stiti ce era de la Comarnic incolo? O mare parcare! Am trecut pe langa toate masinile care stateau in coloana pentru ca Haimanaua incape da? Nu am deranjat pe nimeni. Da’ asa o mila imi era ma de ei saracii….Jucau Sudoku, isi bateau nevestele si copii, se scarpinau in cur si in nas, aveau tot felul de activitati din astea de indoor…

Am facut stanga la Paraul Rece si a inceput sa ma doara popo-ul. Ma ce drum cu denivelari….Desigur dupa ce am patit weekendul trecut in drum spre Tg Jiu drumul asta de acuma era autostrada proaspat asfaltata. Da tre sa carcotesc si eu. Misto drumu.

Am ajuns in fine la Chei. Frumoasa locatia. Nu stiu daca ati fost. Sunt mai multe holuri cu o singura receptie. Bineinteles ca beneficieaza si de o receptionera tampita. Intru dau buna ziua ca un om.
– Buna ziua. Sunt de la compania „bla bla bla” unde e hotelul Gradistea?
– Mai sus.
– Sarumana multumesc!

Plec. Ajung sus la hotelul cu pricina dau bagajele jos intru. Receptie. Goala ca un nud de Rubens. Nimeni! Las bagajele ma urc pe Haimana ma duc jos din nou.

– Duduie! Nu e nimeni sus!
– Pai nu!
– Imi dati si mie o cheie sa intru in camera?
– Sigur ca da! Cum va numiti?
Am oscilat intre doua raspunsuri: „pizda matii de proasta care joci solitaire in timpul serviciului” , si „cel al carui nume nu poate fi rostit dar care te trimite in pastele matii de vaca incaltata!”
Trag aer in piept puternic si rag la ea:
– Aveti nevoie de buletin?


In prima seara am stat un peux la beute apoi somnic. A doua zi a fost monumentala. Bah o zi intreaga de prezentari. Eu era la primul meu PPS. Dracu sa ma pieptene. Eu am crezut ca e important ce le zici la aia si daca inteleg ce spui nu ce desenezi pe computer. Dupa ce am lucrat 3 zile la prezentarea aia pana si eu care nu ma pricep puteam sa zic ca e un mare kkt. Da ma rog. Am avut impresia ca au inteles ce am de zis. Am inceput prezentarea prin a le povesti cum am facut eu dus dimineata. Da ma are legatura are! Ca mi-a cazut perdeaua. Si in timp ce eram eu urcat pe cada in picioare foarte preocupat de perdeaua aia nenorocita mi-au cazut ochii in stanga asa….Cam pe unde era geamul de la baie….Care geam imi ajungea asa pe la genunchi cum stateam eu in picioare. Si evident ca erau 3 persoane in curte cu privirea exoftalmica holbandu-se la mine. Am sperat ca sunt asiatici ca apa era rece… Dupa mine au urmat frate niste corporatisti. Ce placinte frumoase aveau acolo nu va explic. Foarte frumos. Da nu era nici una cu ciocolata asa ca nu am inteles prea multe. Am impresia viguroasa ca nici astia din juru meu nu pricepeau mare lucru. O singura prezentare mi-a placut si am urmarit-o vreme de 10 min pana a venit un coleg si m-a intrebat de ce ma zgaiesc la planul de evacuare in caz de incendiu. N-am inteles ce vroia sa zica….Bah si am tinut-o asa pana pe la 19.
Care dormeau care se prefaceau interesati. Ce mai. Frumos.
Spre seara ne-am uitat la un foc de tabara si am luat masa. Asta mi-a placut. Pai ia uitati si voi….

Can am vazut cadavrul ala alergand pe jaratic mi s-a facut o bucurie in suflet cum nu va imaginati.