OLEG DANOVSKI

Plec ieri de la munca. Acum de ceva zile sunt motorizat insemnand ca ma dau cu o conserva. Am doi prieteni sot si soata, care au decis ei sa mearga cu o singura masina si sa mi-o imprumute mie pe cea de a doua. Da ma sunt bogati….
Plec ieri cum spuneam de la scarbici. O iau fain frumos pe la ambasada chinei. Curba maiestuoasa cu zapada.

Sub zapada, statea ascuse ca niste nenorocite pietrele. Pietrele din pavaj. Piatra cubica, dura, care a trecut prin multe. Stetea ele asa dedesubt sub zapada ca niste dragute….o minunatie…
Intru in curba vorbind cu Schumacher la telefon si uit acceleratia setata pe la 60. Intra masinuta in curba iar in punctul maxim al ei incepe sa ma ia la discutii.
Zice Opelu:

– vere…ne invartim?
– bah nu mi-ar placea da-o dracu in plus intarzii la o intalnire
– hai ma sa ne invartim!
– ba da-o dracu de gluma!
– auzi uite stii ce? eu ma invart!

Ma si a inceput sa se invarta. Ce balet! Ce feerie! Plangea Oleg Danovski daca ne vedea! Daca faceam triplu tulutzurile alea pe pationar zbura titlu lu Plushenko! Dupa ce mi-a amestecat gandurile in cap pret de doua rotiri complete, un dublu axel, si un triplu ridberger se opreste cu fata exact in directia de mers.
Zic bine dracu ca nu te-ai oprit invers ca mai aveam acuma si de intors. Tampitule! Ce te vezi tu? Suria Bonali a capitalei??
Opelu nu se lasa ma si imi replica – bah boule! daca ma mai iriti sa stii ca repet figura pe podul Grant.

Am fost foarte tacuti amandoi pe tot restul drumului.