OPERATIUNEA MONSTRUL

Am plecat la peste asa cum ii sade bine voinicului.

Pe frig. Io si inca 5 vajnici cavaleri ai vergilor ne vorbiram sa ne ducem de cu dimineata in aceasta luna pe o balta. Ca cica acuma pe frig trage stiuca. Plecam si dupa o oprire la Melc Donalds unde bagam ceva de ale gurii prin stomac plecam din nou. Am ajuns pe balta Moara Vlasiei (nu stiu de ce ii zice asa ca nu era nici o moara acolo zau si Vlasia era plecata in targ).

Lasam bagajele pe sol si ne apucam sa desfacem armele de fraierit pestele. Printre noi si doi incepatori pe care i-am ajutat cu drag si fraze de genul „hai ba da-o dracu la ce naiba ai mai venit daca habar nu ai de nimic?”

Eu in 5 min eram gata de lansat. Asa ca am facut-o. In alte 5 minute a venit si marlita din poza de mai jos. Era normal sunt obisnuit cu astfel de lucruri ca un om a carui experienta este e-vi-den-ta.
Dupa un dril chinuitor de 5 secunde am scos monstrul din apa sub privirile extrem de invidioase ale partenerilor de pescuit. Acuma pe bune nu inteleg daca unul are mai multa experienta de ce sa nu stai pe langa el sa inveti in loc sa il privesti pizmas pe sub gene?

Demonstratia o facusem asa ca m-am lasat pe tanjala.

Un lanseu doua acolo…pentru mentinerea antrenamentului…
Unii au crezut ca pot pacali stiuca agitand prin apa un peste de metal rupt in doua….Noi am crezut ca a fost bun la inceput cand l-a cumparat si dupa aia s-a stricat si l-a reparat posesorul.

Dar nu….Cica il luase in rate…intai partea de sus apoi coada si le-a legat…
Ma rog nu a functionat nici cu paraplegicul ala de peste.
Desigur ca era un frig de ne ingheta si sangele in vine, noroc ca am avut cu noi o sticla cu un lichid de dezaburire, antivirus, antitetanos toate combinate care ne-a mai dezmortit.
Acum avand in vedere ca ceilalti nu au prins nimic incep sa cred ca pentru ei aceasta sticla era motivul pentru care au fugit cu noaptea in cap de acasa. Cata decadenta…

Cand ne hotarasem sa plecam am auzit niste strigate pe balta si cativa pescari fugeau intr-o directie. In prima faza noi am zis ca vin sa ne bata ca facusem misto de manusile unuia ca erau portocalii rau de tot. Dar au trecut ca vantul pe langa noi ca cica a prins nu stiu cine ceva. Evident ca am roit-o si noi intr-acolo (desi acuma daca stau sa ma gandesc nimeni nu a fugit spre mine cand am scos stiucul). Ce sa vezi?

Un nene taman ce scotea o bordura de a lu Videanu din apa asa la f’o 7 kg.
Uite si niste fotografii pentru posteritate.

S-a hotarat sa repetam experienta pe 22 decembrie si sa venim cu momeala sub forma de cadouri mici din plastic. Iar de Paste sa dam cu drob ca cine stie poate poate….
Ce sa va spun….o partida reusita. Pentru unii…