Mie imi place să beau cafea
Am niște prieteni care știu să îți spună după gust și din ce țară e. Dacă a crescut in sud sau vest, dacă a fost prăjită corect. Eu nu sunt așa fin cunoscător, dar îmi place. Excepție făcând starbacsu’. Mi se pare o zeamă de ceva mâncare (nu cred că e cine trebuie înăuntru) la un preț prea mare pentru o ciorbă. Când invit pe cineva în oraș fără un scop bine determinat, gen teatru sau alte evenimente, așa spun: „ieșim la o cafea?”
Ieri cum făceam eu niște treburi am luat o trântă pe gânduri de dracii m-au găsit. In ultima vreme am realizat ca invitația asta capătă niște conotații pe care eu nu le doresc. Am ajuns să mă blochez un pic când, la finalul discuției cu o domniță, realizez că vreau să spun „hai să bem o cafea”. Evident că, voios fiind cu vorbele, iau o pauză din aia de om care pare că analizează ce mai are el de făcut. Eu în tot timpul acesta căutând sinonime la cacatul ala de propoziție.
În primă fază am încercat înlocuirea băuturii în invitație. Am folosit pe rând bere, limonadă, apă plată cu lămâie sau ceai. De vin sau șampanie m-am ferit ca de dracul. Nu a funcționat. Adică aveam aceeași reacție. Ochii micșorați brusc, o ușoară încruntare de sprâncene și răspunsuri penibile gen „am prieten”. E ca o clauză. Dacă ești într-o relație și te invită cineva la o cafea în oraș „am prieten” este răspunsul pe care ești obligat să îl dai.
Cum să răspunzi la „am prieten”când tu o inviți DOAR sa beți un lichid pe o terasă?
- eu am o garofiță și o orhidee. Am câștigat ceva?
- de ce?
- pun pariu că bea cafea mai prost ca mine
- sună-l și cere-i voie
- e bun de ceva?
- îmi pare rău pentru el
- te lauzi doar aici sau ai pus și la status pe Facebook?
- și? înghiți?
În mintea mea cred că mai există bărbați care nu se gândesc la statusul tau de pe Facebook când te invită la povești pe o terasă. Dacă te-au invitat înseamnă că le-ar plăcea să mai stea de vorbă cu tine. Nu ca vor să îți cunoască părinții!
Am făcut o mică listă cu indicii despre ce înseamnă invitația
- hai să bem o cafea = hai să mai povestim că văz că ai destule cuvinte în vocabular cât să formezi propoziții, și amici cu care să râzi nu ai niciodată îndeajuns.
- îmi place de tine, ai vrea să bem o cafea cândva? = îmi place de tine, hai să ne și zărim la ochi și dacă ne place amândurora mai vedem de acolo ce o fi. Sex, relație de lungă durată sau „las-o așa”
- hai să bem o cafea dar vino fără sutien că vreau să îți zic ceva – sunt interesat de cum arăți, pentru că pozele de pe FB par fotoșopate, însă chiar și așa m-aș risca la un one night stand
Cu mici variații cam astea sunt șabloanele de invitat in oraș și ce se ascunde în spatele lor.
Spuneam mai sus că în prima fază am înlocuit lichidul din invitație și nu a mers. Apoi am început să spun lucrurilor pe nume. Adică – hai la cafea să povestim și NU ESTE O INVITAȚIE LA SEX. Nu e bine nici așa. Reacțiile primite au fost 10% ca în primul caz, adică „am giugulan acasă”, și în restul de 90% am obținut chicoteli neinteligibile.
Și dacă ești direct „arzi etape importante”. Că lucrurile trebuie să vină de la sine. Domnișoarelor dați-mi voie să vă corectez: NIMIC NU VINE DE LA SINE!
… „am prieten” = NU VREAU CU TINE! Nici macar cafea… Rudimentar exprimat. Raspunsul elegant ar fi „Nu beau cafea”. Dar nah… nu poti avea pretentii de la toata lumea
Bine Jo.
Bine zis Jo!