APARENTE

Dimineata ma urc bine mersi in tramvai. Da, da, in acel tramvai cu babe, mosi si alte oratanii. Frate era asa de libeeer ! Am mers spre servici imaginandu-mi ca sunt intr-o tara europeana. Iau o cartela uitata prin buzunar si o introduc in masinaria de capsat, moment in care imi apare un mesaj „cartela expirata”. Ptiu drace! Bine dracu’ ca nu am mancat-o! Si astea expira ma? Si nu mirosea….
Mare coada ce se facuse in spatele meu evident.
Febril bag mana in buzunar si scot tot ce era acolo, mai gasesc o cartela o introduc si intru. Ca asta era in termenul de garantie.
Trec de vama si arunc cartelele la gunoi.

Ma urc in tramvaiu galben fara cai si purced spre locul unde imi place mie sa imi petrec zilele asa…ca un hobby. O statie mai incolo imi verific traznaile de le am eu in buzunarul in care imi tineam si cartelele de metrou. Surpriza mai gasesc o cartela! Maaamaaa zic ia uite ce noroc pe capu meu mai am una. Ma uit la ea si observ cu stupoare ca era folosita pe ambele parti. Citesc cand am rezolvat-o si am o surpriza si mai mare! Abia o compostasem! Bine bine….SI EU CE DRACU AM ARUNCAT LA GUNOI????
Abonamentul de tango…..

M-am dat jos din metrou regulamentar, am trecut pe celalalt peron si am facut cale intoarsa pret de o statie. Ma duc la cosul de gunoi, imi dau rucsacul jos din spate, si ma apuc meticulos de scobit in gunoi. Acum imaginati-va asta: un tip imbracat cu haine ok, curatel, frumusel si modest, scormoneste fara graba in gunoi. Ce ati fi spus daca vedeati faza asta? Dau la o parte cateva ambalaje de croissant cu ciocolata (ia uite frate ce consuma romanii), un baton snikers aproape inceput (norocu meu frate pe asta l-am luat), niste cartele, un handsfree fara o casca, un motz de la o caciula si undeva pe fundul cosului de gunoi, trist si pustiu statea abonamentul meu la tango.

Il iau tacticos, imi bag si snikersu in buzunar si ma uit in jur. Si acuma rad….
Nu o sa ii mai judec niciodata pe oamenii care cauta in gunoi…

Nu stii niciodata….