CÂT E DE IMPORTANT UN ȘURUB

Postat pe 12 Iul, 2016 in Casnice | 0 comentarii

un simplu șurub

un simplu șurub

Până în această dimineață nu am conștientizat cât este de important un șurub

Unu ca ăsta din imaginea alăturată. Simplu, nu cu cap semiînecat, nu autofiletant sau de care fel vreți voi. Nu. Unu simplu așa.

Aseară mi-a trecut mie prin căpuț să îmi schimb șaua de la Haimana. Că am două. Una mai pufoasă și mai mare pentru drum lung (sau pentru fetele de la țară), și una mai subțire si mai tare pentru oraș sau fetele din el.

Ca să schimbi șaua la Haimanaua mea ai nevoie de un set de scule complet, și enumăr aici pentru necunoscători: o șurubelniță cu cap creștin ortodox. Gata.

Bag jivina in garaj aseară, și cum nu posedam prin deținere o șurubelniță ca cea descrisă mai sus, îl întreb pe paznicul cela dacă are el cumva să mă ajute. Mi-a dat un cuțit. Din acela facut la Faur în 1987, din tablă de 3 mm. Am încercat eu să îmi fac treaba cu el, însă tot ce am reușit a fost să îi împraștii plăselele pe jos. Și să îi dau o formă frumos arcuită. Cuțitului. Șurubul s-a încăpățânat să nu se deschidă.

Dimineață, avânt muncitoresc! Șurubelniță cu agheasmă? Avem! Șa de schimbat? Avem! Să coborâm in garaj repejor că întârziem la birou.

Pun șaua jos. Desfac șurubul și îl pun alături pe jos. Am uitat să vă spun că în garaj exista niște șanturi adânci cam de 50 cm, acoperite cu niște grilaje. Ca să se scurgă apele cred.

Pun șaua nouă după ce o scot pe cealaltă, iau șurubelnița și acel ȘURUB nenorocit, și mă îndrept spre locul în care trebuia montat. Moment în care evident, nenorocitul, animalul, boul bălții, consideră că m-a servit îndeajuns până atunci și decide că vrea să își recapete libertatea.

Și se tirează ÎN CANAL. Acum ia Ovidiuț și trage de grătarele alea, care cântaresc o tonă, și care nu au mai fost scoase de 100 de ani. Mi s-au lungit mâinile așa de mult că pot să mă scarpin in tălpi fără să mă aplec.

Reușesc în cele din urmă. Pun grătarul la loc. Încerc sa pun șurubul. Se zbate nevrotic in măinile mele, m-a pleznit cu coada peste ochi, m-a mușcat și a fugit din nou in canal.

Băh! M-am așezat in cur să analizez situația. De întârziat era clar că o să întârzii. Scoate grătarul, nu îl mai pune la loc că cine stie. EVRIKA! Am reușit sa pun șurubul!

Mă dau un pas în spate să îmi admir opera. Evident calc in canalul pe care îl lăsasem neacoperit.

Acum mă doare efectiv în cur de acest șurub. Rău…..

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.