Ce ne dorim de la relatiile noastre? Sau mai bine zis ce ne dorim de la cel din fata noastra? Pentru ca sa recunoastem nimeni nu este atat de filotim incat sa se gandeasca numai la cel din fata lui tot timpul. O sa sune urat al dreacu dar asa este – dincolo de sentimente este vorba de cerere si oferta.
Ei ii plac florile. El in tarania lui spune ca nu ofera flori si inventeaza un motiv pentru care nu o face ca sa se dea interesant. Ea accepta. De fapt nu, nu accepta ci tolereaza acest fapt. Il tolereaza fara sa ii spuna bah nu ma-ntereseaza pe mine ce gargauni ai in cap mie imi plac florile sa faci bine sa te infiintezi cu ele din cand in cand.
Comunicare. De cand am ajuns noi pe pamantul acesta (nu o sa dezbatem nici timpul nici felul in care ne-am proptit noi tartitzele in tzarana asta) am incercat sa vorbim. Pentru ca asta ne-a deosebit de restul dobitoacelor. Zic. Si uite asa omul cavernelor, ala de isi cucerea femeia cu bata, a incercat sa scoata pe gura primele sunete usor repetabile si care aveau insemnatate. In asa fel incat muierea sa stie ca nu e apa in cada asa cum ii place lui (aaarrrghhh!), ca i-a ars friptura de brontozaur (muaaaaamaaaa!!!) sau ca si-a croit o fusta prea lunga din pielea de ghepard (hmm bleah!).
Fiecare din noi are preocuparile lui care ii ocupa mintea si timpul. Pentru ca si asta ne defineste ca indivizi unici – cum si ce gandim si cu ce mama dracu ne mai umplem timpul. E drept ca tre sa te mai uiti si la aia de sta langa tine si asteapta sa fii cald cu ea. Dar daca tu esti narod sau pur si simplu prea prins nu e mai bine sa spuna tanti aia – breeee faci ceva si cu mine? Zici si tu o vorba buna calda un pup un tinut in brat ceva? Ti se arata modelul?
Dar nu. Noi fiindca am descoperit comunicarea alegem sa nu o folosim. De ce sa spui „te iubesc si vreau sa fii calda cu mine” cand e mult mai amuzant sa iti ascunzi gandurile dupa niste cuvinte? Sau pur si simplu sa nu spui ce simti, ce iti doresti, ce ai putea sa faci daca. Cati regretam ca nu am zis „te iubesc” persoanelor dragi noua, dar asta abia atunci cand nu se mai poate?
Toata omenirea tace de fapt si de drept. Cu ajutorul acestui noian de cuvinte frumoase pe care le rostogolim printre dinti si limba noi de fapt si de drept aruncam in lume tacerea. Mascata bine dar totusi tacere. Foarte multi dintre noi am ales sa traim singuri si uite asa s-a inaltat o padure de turnuri de fildes. Cui dracu foloseste asta?
Eu ce am vrut sa spun sau sa NU spun cu acest post?
In afara de febra, mai ai si alt simptom? 😛
Deci, da. Asa este. Fiecare dintre noi ne-am cam saturat de frustrarile provenite de alte povesti mai noi sau mai vechi, ne e teama ca picam de prosti, fraieri, papagali(ETC) asa ca e mai simplu cu tacutul…in turnuletele noastre de fildes…
Da’ pana la urma…ce-ai vrut sa spui? Ce aia cu descaleca si…, incaleca si du-te, s-o stricat? 😀
PS. pentru ca nu-mi place deloc nr 13…completez aici…vad ai ceva de zis! 😛
hai zi drept: crezi ca te iubeste?
Manole: am luat de febr multam fain 🙂
Digital Elf: n-are cum bre.
omenirea A INCEPUT sa taca de ceva vreme. ai dreptate aici, si nu-ti dau numai eu dreptate, mai e un jupan de-i zice McLuhan, ala de scrisa aia cu satu’ global sau cum ii zice.
problema incapacitatii de a rosti trairile noastre s-a acutizat odata cu fenomenul izolarii noastre inconstiente. unii fata de ceilalti.
daca purtam masti de milenii, acum mastile noastre au inceput sa se contopeasca, sa se identifice cu noi, asa de mult ca nu le mai putem deosebi, noi insine.
nu-s niste treburi pe care nu le stiai, doar ti le reamintesc.
nu uita, insa, ca numai cine merge in genunchi nu se impiedica niciodata.
iar daca vrei sa stai in picioare trebuie sa scoti masca.
parerea mea.
Cum scoti masca, cum ti sa da la cap! Nu de alta, dar societatea prea plina de reguli si conveniente, nu mai este capabila sa vada si altceva!
Deci, pas!
Manole: ai perfecta dreptate
Aha, ca le nebuni! 😀 😀 😀
ete provocare!
cand ati spus ultima oara cuiva „te iubesc”?
io te pup, ma Ove, sa stii ca n-am nici un interes 😀
eu nu mai vreau sa spun asa ceva. sunt niste cuvinte periculoase care pot rani in aceeasi masura in care aduc fericire
faza e ca prtatul constient al mastii inseamna consum inutil (de cele mai multe ori) de energie.
si hai sa fim seriosi, daca ne ferim de suferinta asta nu inseamna ca ea o sa ne ocoleasca. iarasi cheltuiala de timp si nervi.
unii (de exemplu, asa, la intamplare, OVE) nu realizeaza ca ai parte de suferinta by default, indiferent de ce masuri crezi tu ca-ti iei.
ce ba, acu’ nu suferi???
si sa n-o zici p-aia cu „da, da’ daca stiam (ce aliteratii bag, ii sparg p-aia la sectie) nu faceam si nu dregeam.
ete putza. stiai. toti stiam, da’ nu vroiam sa luam in calcul.
„n-are, ba, cum sa mi se intample mie…”.
dupe, ne lamentam: „de ce tocmai eu..”.
pentru ca ne place sa ne simtem speciali. om fi.
da’ io zic ca nu.
asa ca sa lasam in kilu’ meu (sau al lor) elegiile de toamna si sa vedem ce-i de facut.
„ba”, zice ove, „nu poti sa comanzi inimii”.
io zic ca are dreptate. nu poti sa comanzi inimii cu inima.
pe de alta parte, experienta e suma esecurilor, si la virsta noastra tre’ sa fim destul de ezperimentati. cu spumele alea mari.
si sa stim, futu-liniuta-i, cum si cand se rupe pisica.
si gata. toate iubirile e unice si de fiecare data zici” mooaaaa…asa ceva nu am mai trait”.
asa, si?
dupa ce se termina smecheria ITI REFUZI PRIVILEGIUL DE A MAI FI FERICIT PEN’CA, IA UITE, DOM’LE, SUFAR??
merde.
bah blunotz asta care esti ia mai termina cu mascarile.
ba io zic ca sa continue. ce daca-i pe parcela ta, nu-ti convine, pune-ti gard 😀
asa, continuam:
carevasazica, eu cred ca omu’ fara iubire e un carnat. d-ala ieftin si fara condimente. matz umplut cu …ceva, in principal resturi (de carne, oase, alte maruntaie). d-aia zic eu ca iubirea ne face oameni, nu vorbitul (cumunicarea, pfuaa! de cate feluri poa’ sa fie ea, dar noi o reducem la vorbire).
nu-s de acord cu precautia. precautia e dusmanul nostru cel mai mare. „te iubesc” poti sa spui in multe feluri. si vad ca, totusi, nimeni nu raspunde la o intrebare simpla 🙂 cand?
si-acum, la despartire, ii dau dreptate intocmai lu’ nenea cu notele lbastre. pentru ca merita :))
Cria: de mult na! e bine?
ntz! era mai bine daca-ti aminteai exact.
Bah eu va iubesc.
Aia cu mastile e simplu … faci o masca pt cand zici te iubesc.
De regula ne punem toate aceste intrebari :” ce ne dorim de la o relatie ? ce vrem de la cel din fata noastra ?” in momentul in care ramanem singuri , ne analizam vechile relatii si ne tot punem intrebari la care uneori gasim raspuns , alteori nu.
Nu vreau sa supar pe nimeni dar cred ca toti cei care au ”comentat” mai sus sunt solo ..rar se intampla sa ne punem intrebarile astea in timpul relatiei.
Ove dc tot ai avut curajul de a face un astfel de ”research” in interiorul tau, pe viitor poate vei gasi intelepciunea de a indrepta lucrurile.
In fond si la urmei urmei, nimeni nu e perfect, dar timpul trece iar unele perioade nu mai revin. Din pacate cele mai frumoase.
Mult succes!
anonime, ca sa fiu mai plastics, esti femela. ma giur.
si n-o ghicisi. eu nu-s solo. chiar deloc.
cat despre masti, ma gandeam ca dupa o folosinta indelungata, incep sa intre in carne si doare cand vrei sa le scoti.
intrebarea e ce faci tu atunci. ca daca scoti masca doare. rau.
dar daca n-o scoti nu mai ai SANSA sa gresesti. ca e o sansa, asta.
Anonim: intelepciune zici? ce te face pe tine sa crezi ca scrii trebi dintr-astia cand ramai singur?
e greu tare sa iubesti,
dar mult mai greu e sa accepti faptul ca il/o iubesti pe cel de langa tine.
si apropo de singuratate: majoritatea sunt singuri, chiar daca impart patul cu cineva (turnuletul ala, are loc si-n pat sa stiti)
Ptr ca at cand esti intr-o relatie esti mult prea prins in rutina ca sa te gandesti si la trebi din astea …asa cum ai scris chiar tu ..ai alte preocupari care-ti ocupa mintea si timpul..
ptr bluenotes
da , sunt femeie.
si te minti pe tine dc spui ca ai o relatie cu cineva…sunt convinsa 100% ca esti solo:)
relatie=cuplu
Doamna T, anonim: la asta nu m-am gandit. fucking shit!
doamnelor (iara nu domnilor), cercetati despre sofism, care e foarte periculos. si despre paralogism, care-i var-su’ bun. de-al doilea, da’ bunicel.
tema post-ului lui Ove e prin excelenta subiectiva, iar emiterea unor afirmatii cu iz general si categoric este, vad, inamicul public nummer eins si nu-si are locul intr-un asemenea context. desi v-ar face placere sa credeti c-ati descoperit ceva, orice.
„majoritatea sunt singuri”, „cand esti intr-o relatie…”, „rutina..”…
ce imi spun oare aceste lucruri despre rostitorii lor?
voua ce va spun?
ca sa nu mai zic ca majoritatea ESTE, nu SUNT.
multumesc de corectura, ai dreptate!
Corect : Majoritatea este. (acordul subiectului cu predicatul in nominativ)
pentru fetele care nu sunt singure dar stiu bine cum e sa fii singura si au scris aici ca sa impartaseasca din experienta lor: observ o severa doza de blazare, de obisnuinta si impacare cu propria incapacitatea de a depasi cotidianul.
in discursul Anonimei ma recunosc intrutotul, pe cand eram mica si categorica. si foarte nefericita.
cat despre obstinatia cu care tine sa afirme ca bluentes e singur, bate-n ciclotimie de la o posta.
eu va spun, din experienta, nu e bine.
zi-le, Loredana!!
Loredanca, Sandre si alte personalitati marcante: ingrozitoare invataminte am insusit din posturile voastre. keep up a good work!
Zambeste, dulce obosit, Ovidiu!
Ha, ha, ha, ha!
Ce-mi place!
Sincer, e bine sa vorbim aici, cate Luna si in stele, daca ne dezlipim degetelele insa de tastaturi, sa vezi a draq comunicare cum de mai dispare!
Anonimule, sa nu zici, ca nu-s singura nici io, oi fi cu turnulet, langa turnulet, da’ cuplu de turnulete.
Bai, hai s-o dam p-a mai cu mot!
Sa dea al cu coarne daca asta cu iubirea se vinde la „vesnicie”! Canci!
Naspha e ca de fiecare data cand avem un inceput il avem sub umbrele iubirii ce-a trecut! Paralelisme si comparatii!
Dupa parerea mea umila, facem ce facem si ajungem exact acolo unde nu am vrut sau ne-a fost frica!
Pe de alta parte, nu traim pe-o campie cu floricele, ci printre altii care la randul lor frustrati fiind, ne frustreaza si pe noi(reguli, norme, porcarii)
Ca astia care comenteaza aici, inca sunt normali la cap, n-am dubii, iote vorbim de iubire, cand unii se straduie sa ne arda cu lampa politica! Doamne ajuta, ca ni se flutura!
In esenta, Ove, spune domne’ odata ” te iubesc”!!!
bah….ar suna al dracu de nasol sa spun acum Manole te iubesc….nu crezi?
Cinstit vorbind…Ove…Manole…hmm, cam naspha! 😀 😀 😀
Acum? 😀
(ps. bah, totul e sa nu zici: hai sa ne …!) 😀 😀 😀
aaa…Manole….asa febra mare ai? am retinut ca nu ti-a placut exprimarea cu „bah” mea culpa na, da eu nu ma cenzurez
ai retinut gresit! 😀
N-am texte subtile, o sa-ti spun cand m-o deranja ceva! 🙂
Ma refeream ca-s doua prenume…masculine! 😛
* haide, bre, Ove, stiu io ca poti. nu-i greu, uite, zi dupe mine: teeeee iuuuuu-beeesc 🙂
Ove tata, te-ntreci pe tine. (nu pot sa zic ptiu ca io nu zic) sa nu te deochi. 🙂 Iar in cele zise pana acu: toti putem orice cand vrem. (asta-i capI lit a din filozofofia de 2 parale). 🙂
Muhahahahhaaahah foarte tareeee
Sincer draga Ovidiu, eu la inceput nu te-am iubit, dar acum te iubesc ca la inceput. Daca o sa simti nevoia sa spui cuiva te iubesc o vei face…. si citand un prieten, daca nu, NU. Stiu ca te ajuta foarte tare aceste indemnuri gen „Ma io zic sa faci cum crezi tu”, dar din pacate in astfel de ipostaze the decision is ALL YOURS.