Îmi era poftă de icre
așa că am dat o raită prin piață să vă ce pot să pescuiesc. La pescărie era un nene plictisit (era aproape 19.00) care mi-a dat trei carași mari. Ajung acasă, încep să îi curăț și descopăr că toți trei sunt plini de icre. Mă rog, toate. Înainte să faci ceva nou e bine să te documentezi. Așa că am pus mâna pe telefon și l-am sunat pe tata. Nu avea cum să mă aburească. ȘTIAM că știe să facă icre!
Zece minute mai târziu știam să fac salata de icre! Am luat un castron, o lingură de lemn, ulei și niște apă minerală. Apa minerală cică să o ai pe lângă tine în caz că le tai. Eu ȘTIAM că nu o să le tai dar aveam și apa lângă mine totuși. Trântesc ouăle de pește in castron, pun sare, puțin ulei și încep să amestec cu lingura de lemn în ele. Într-un singur sens evident. Cică dacă le schimbi sensul, nesimțitele simt imediat și se taie. Probabil ca să îți facă în ciudă, nu mă prind…
Zece minute și câteva turnări de ulei mai târziu, mă găseam în exact același loc. Nici un progres în afară de o durere suportabilă în umărul drept. Dă-i și freacă gogule! După încă zece minute am simțit nevoia de ajutor. Așa că am apelat la vecina de palier întrebând de un mixer. A adus mixerul de la mama ei. Eram salvat!
Montez mixerul,
îl bag în castron, îmi aprind o țigară și dă-i. Măcar nu mă mai durea mâna. Că nesimțitele alea de icre nici că aveau de gând să se lege. Am pus apă minerală, am pus lămâie, am pus ulei. Mai aveam puțin și scrumam în castron! Nimic!
Bineeeee…schimb sensul! Numa așa să le fac în ciudă. Căcat. Nu s-a întâmplat nimic. Se încăpățânau să rămână în starea inițială. Scot mixeru bag lingura. Mă durea mâna. Nimic. Pun mixeru înapoi și obțin fix același căcat de rezultat!
Se deschide ușa și apare vecina: „du-te cu icrele la mama la etajul 7 că ți le repară ea”. Înșfac castron, mixer, ulei, lingură și tuleo pe scări cu pletele despletite ca o fecioară fugind din calea turcilor. Long story short – am lăsat ustensilele acolo și o oră mai târziu am fost sunat să mă duc să le recuperez. În acel moment evident icrele arătau așa cum trebuie să arate o salată normală, pufoasă, cu ceapă și lămâie.
Aparent greșisem la început. Cică tre să le freci cu o linguriță de oțet până se sparg, abia apoi începi să torni ulei ca bou’!
Dacă stați la 9, vreți să faceți salată de icre și vă pricepeți ca mine, neapărat să aveți pe cineva priceput la etajul 7. Nu garantez că merge cu alte etaje.
Bun asa 🙂 Si mie imi place sa fac salata de icre….si imi iese 🙂
Pe un singur etaj?