Asa ca atunci cand am vazut scaunele am ridicat privirile in sus si am soptit recunoscator un „multumesc barbosule”. Am incercat sake-ul. Vin din orez. E slab insa este atat de parfumat ca in prima faza am zis ca imi explodeaza papilele. Foarte bun. Apoi am halit niste creveti in sos de soia cu susan. Foarte buni si astia. Am incercat si un pic de vita. Apoi am comandat un platouas ca sa spun asa cu multe treburi inauntru. Sushi, ghimbir, peste crud, cu orez, cu alge, cu mango, cu castraveti si nu mai stiu ce. Combinatii intre astea. Multe combinatii. Sos de soia evident siiiiii taaarraaaaaa: pe marginea platouasului din lemn era asa un motz. Un fel de pasta verde sub forma de caciula lu Oblio.
Am incercat pestele crud a fost o minunatie terna. Bolta mea palatina nu a fost nicicand mai incantata de arome mai de calitate. Cand il bagai in gura intai faceai un click scurt „bah e crud sa mor eu ce dracu am ajuns in secolul asta ca sa mananc crud? la ce naiba am mai descoperit focul?” – dupa care explozia si epifania „daca il gateau puteai sa il arunci la dracu!”
Am luat cu ghimbir. Nu am mai ingurgitat asa ceva pana acum. E un fel de varza dupa parerea mea numai ca iute un pic, si cu un usor gust de acrisor. Intai te lua iuteala aia care trecea repede si ramanea gustul. L-am trecut si pe acesta la lucruri bune.
Mai tineti minte ca am zis de un motz verde gen caciula lui Oblio. Ei bine dupa ce am intrebat (eu merg pe sistemul – esti prost 5 minute cat intrebi, dupa aceea vei sti) am aflat ca este WASSABI. Ma stiam eu ca e ceva iute ca am mai citit si eu un blog doua la viata mea, asa ca am luat cu grija. Cat sa spun? Am inmuiat betele de mancat in pasta aceea si s-a lipit de ele pret de 3-4 mm patrati de wassabi. L-am aruncat in sosul de soia si am facut un mestecus acolo. Am tavalit in deradere o bucata de peste din ala crud in amestecul rezultat si l-am pus in gura.
BRAIN FREEEEEZEEEE!!!!! Frateeeee!!!! Stiti ca avea Gabriel Dorobantu o piesa cu un vers „ceasornicele toate s-au oprit, si-ncet masoara timpul nesfarsit”? Asta am vazut eu atunci. Am zis ca toate ceasurile din lumea asta au stat si asteapta sa imi treaca mie senzatia de iuteala naravasa care imi calarea cavitatea bucala. Creierul era in block start astepta pocnetul pistolului. Am mai muscat o data din bucata de peste! Start! Muaaamaaaaaa!!!! Premolarul stang i-a tras un pumn in gura caninulul drept. Limba a iesit repede din gura si s-a asezat dupa ureche linistita. Mana stanga mi se zbatea in niste spasme incontrolabile iar dreapta desena arabescuri prin aer care eu credeam ca sunt extrem de inteligibile gen „adu in pizda matii apaaaaaaaaa!!!!!’
Am realizat dupa cateva minute ca mandibula mi se sprijinea de genunchi. Acum dupa ce ati vizualizat aceasta imagine puteti incepe sa radeti. Ce sa va spun….mi-au stat ochii picior peste picior pret de 10-15 minute bune.
Wassabi ala a facut toti banii. Bun. Scump da bun. Ma gandesc sa imi cumpar o portie pentru acasa. Asa …sa fac misto de musafiri….
:)))))))))
Mno…fain, voiam si eu sa vad cum e wasabi, dar in Galati nu gasesti – logic. Iar sake…deasemenea, in galeata asta de gunoi numit oras nu se va gasi veci.
Revenind…spune si mie, daca esti amabil, cand vine primul import de Core i7 2700K (LGA 1155), ca tot astept, si astept, si astept…
Si pentru ca ultima oara ramasesem dator cu exemple despre CAND si CUM a fost AMD mai bun ca Intel, las si un link : http://lab501.ro/procesoare-chipseturi/epic-cpu-battles-of-history-athlon-fx-55-pentium-4-ee-fx-8150-si-core-i7-3960x . E scis de matose (Matei Mihatoiu), un tip destul de „in tema”…daca se pune locul I la concursul de overclocking din 2010 si 2011 ( http://blog.corsair.com/?p=3925 , http://www.techpowerup.com/131635/Matose-Wins-Gigabyte-GO-OC-2010.html , http://www.jurnalul.ro/tehnica/romanii-monstru-si-matose-cei-mai-buni-din-lume-la-overclocking-593007.htm ).
Cristi sunt…
fara ABSOLUT NICIO LEGATURA cu raspunsul de mai sus, cu cloaking 😉 si astea, ce-i asa nemaivazut la wasabi??
mie nu mi s-a parut naucitor. e iute, dar pentru cat e de iute nu merita un intreg articol pe blog.
eu cred ca ai vrut sa te dai mare ca ai mancat.
depinde de wasabi ma … da chiar Ove i-a zi care e restaurantul asta? sa mananca si ochiu meu wasabi
sushi ko se cheama restaurantul. Auzi bre rusinosu 007 sa ma ierti ca am indraznit pe blogul meu sa scriu un articol despre ceva ce pe tine nu te-a interesat. Daca imi dai adresa de mail o sa iti trimit spre aprobare textele inainte sa le postez. E mai bine asa? Nu de alta dar nu vreau care cumva sa nu ma mai citesti ca imi scade ratingul. Acu pune un comentariu in care ma afurisesti si apoi fa-mi in ciuda si nu mai citi ce scriu daca nu iti place.
nu asta era intentia. ce sari asa?! te citesc din motive evidente. imi place cum scrii. nu-i pacat sa irosesti bunatate de talent pentru un text irelevant? zi tu.
ma surprinde reactia ta. nu-i prea mult pentru prea putin? pari un tip linistit.
poti sa stergi comment-ul daca nu-ti place.
daca am sa te mai citesc sau nu, asta e un drept pe care mi-l rezerv.
obviously, din momentul in care publici pe net iti asumi ca nu toata lumea are sa fie ravisata de fiecare text. de aici si pana la a exprima o opinie nu e decat un pas.
asadar, ori accepti ideea ca oamenii au sa-si exprime IDEILE LOR in legatura cu IDEILE TALE, ori blochezi comment-urile. simplu.
pune-te in locul unuia care intra prima data pe blog. ce-o sa creada despre tine? poate vei spune ca nu te intereseaza. nu cred.
uite, pe piticigratis.com e un articol care se cheama „arhitecta, tapetul si marlanul”. citeste-l daca ai timp si chef, ia vezi, gasesti asemanari?
P.S. – ma dezamagesti…
Sigur ca nu cred ca textele mele nu plac tuturor. Poti spune asta si nu ma voi supara. Ce m-a deranjat este ca iti dai cu parerea despre CE ANUME SI MAI ALES CAT sa scriu eu. Ceea ce pentru cineva care ma citeste e cam mult. Ce spui?
man, with all due respect, e parerea mea. de cand e datul cu parerea, aceasta perisabila si extrem de ieftina marfa, interzis?
pana la urma, e o chestie pe care n-o poti controla. ia gandeste-te: exista si varianta in care cineva nu scrie ce gandeste despre articolele tale. in cazul asta, nu vei sti. e o chestiune de pozitionare, eu de exemplu as vrea sa stiu. atata vreme cat nu se lasa cu pomeniri de mame, e ok orice parere, chiar extrem de criticista. zic eu.
ma gandesc ca e posibil sa suporti mai greu criticile. daca admiti asta, promit sa nu mai scriu decat de bine, cel mult.
by the way, ai o dubla negatie in prima propozitie a ultimului mesaj. adica nu-urile se anuleaza reciproc. daca cetesti asa, iese ca am io dreptate. modifica si sterge commentul asta. sau whatever.
Nea Ovidiule nu toti sunt „tatici de zimbri” ca tine. Lasa lumea sa isi dea cu parerea si bucura-te de critici!
aoleuu…mai 007 daca tu dai lectii de cum ar trebuie sa fie primita o critica,de ce esti anonim??lasa-ne si pe noi sa patrundem in universul creatiilor tale. ..si apropo nu toti vor sa orbeasca lumea cu inteligenta si maiestria lor,alti se gandesc sa ne mai si insoreasca zilele cu un zambet.eu m-am amuzat copios,pt ca in ciuda aparentei de mare civilizat care stie ce e ala „vasabi” toti ne-am izbit de o intamplare de genul si daca nu cu ‘vasabi’ sigur cu un ardei de la mama care ne-a trecut prin culorile semaforului …Apreciez vanitatea si candoarea dumneavoastra si a tuturor pseudo-….(completati dupa preferinte, nu vreau sa devin mai vulgara decat am fost).