TURISM ÎN ROMÂNIA – O PARTE DIN DOBROGEA

Postat pe 6 Iun, 2017 in Datu' pe goarna | 2 comentarii

DobrogeaSunt destule locuri faine de vizitat în Romănia. Unele nu sunt mediatizate, altele nu sunt ușor accesibile logistic. Alte țări au înțeles importanța turismului, și bagă mare. Noi desenăm frunze de 900 mii de euro și de curând oi. Eu mi-am propus să găsesc locurile alea mișto de care nu vorbește nimeni sau prea puțini. Iaca o parte din Dobrogea în rândurile de mai jos.

Traseu – București, Brăila, Măcin, Garvăn, Isaccea, Enisala, Sarichioi, Cheile Dobrogei, Vama Veche, Adamclisi, București

Distanța – 900 km.

Prima zi către Dobrogea

7 motoare. Plecarea trebuia să fie la 9 dar cum nu ne grăbeam (și trebuia să mai cumpărăm un cort) am plecat la 10.00. Autostrada e plictisitoare pentru motor. Am ieșit de pe A2 la Drajna și ne-am îndreptat spre Brăila. Am oprit să mâncăm la un restaurant unde în afară de niște piți care veneau de la un botez nu era nimic notabil. Am dat bacul la Brăila și contra sumei de 15 lei de motor – l-am luat. Partea faină începe abia dincolo de Dunăre.

Dinogetia - DobrogeaPrimDinogetiaa oprire a fost la Garvăn. Cetatea Dinogeția. Iată o mostră de cum se pun în evindență obiectivele turistice de la noi. Ca să nu mai zic despre drumul ce se desprinde din județean și duce la …intrare. Offroad. Însă omul care ne-a primit era ce trebuie. Am întrebat cât costă să vizităm, și zice – 2 lei! Cu râsul pe bot am întrebat dacă putem negocia că suntem grup mare. Răspunsul a venit fulgerător: bine 1.5 lei!

Cetatea Enisala

Am plEnisala - Dobrogeaecat spre Isaccea pe un drum cu un asfalt decent. Pe alocuri mai lipsea dar nu era nimic deranjant, și am ajuns la Enisala. Cetatea aceasta se pare că a suscitat interesul unor oameni, că părea mai ingrijită. Avea inclusiv casă de bilete. Nu era însă nimeni să ne explice la ce ne uităm pentru ca tehnic orele de vizitare se încheiaseră. Dar oamenii de acolo au fost flexibili, și după ce ne-au arătat cum fac ei podul din picioare și șpagatu pe scaune ca Badea ne-au lăsat să vizităm.

 

Sarichioi - Dobrogea

Era 19.00 când terminarăm de zgâit la pietre și am hotărât să rămânem peste noapte pe acolo. Am căutat pe net un camping, noi fiind dotați cu acoperișuri mobile gen cort. Găsesc camping Zorile Albe. Dacă sunteți în căutare de sălbatic atunci aici trebuie să mergeți. Ne-a făcut Iașca (șăfu ăl mare) un șalău prăjit, cu cartofi fierți în ulei și un mujdei de numa numa! Acest camping este în Sarichioi FIX PE MALUL lacului Razim. Da, are și țânțari din ăia mari și buni.

 

 A doua zi în Dobrogea

Argamum - DobrogeaArgamum - DobrogeaDupă ce ne-am băut cafelele și ne-am luat rămas bun de la gazdă, am încălecat cu direcția Argamum. Desigur că pentru a ajunge la cetate trebuie să st
răbați ceva sute de metri pe un drum negru. Sau galben cu praf. Din cauza hârtoapelor de acolo am pățit așa: mi-am înghițit guma de mestecat, mi-a ajuns curu’ în umeri și am trăit ceva ore cu impresia că nu e normal să mergi liniar. Cetatea este cea mai veche așezare românească atestată într-un izvor antic. Cică și argonauții au trecut pe aici. Am căutat de nebun un fir de lână de aur dar fără succes. Dacă aude Daea că au fost implicate oi pe aici poate dă niște bani pentru drum.

Jurilovca

Gradina - DobrogeaNu toate drumurile din Dobrogea sunt bune. Ce pot să vă garantez e că o să vă umpleți retina de culori. Și nici nu aveți parte de trafic. Singura dată când am prins două mașini în același timp în câmpul meu vizual am crezut că e trafic jam. Am plecat de la Argamum și am ajuns in Jurilovca. Ne-am oprit la restaurantul Lotca. Aveau și Pepsi și Cola! Un borș lipovenesc de pește, niște icre care erau mai mult icre decât ulei, nu ca la magazin, mujdei și scrumbie afumată. Cam 20 de lei de persoană. Drumul prin Grădina (6 km) au fost cei mai nașpa. Fără asfalt și cu gropi. După drumul ăla am învățat să apreciez cu adevărat O groapă. Te întorci, o admiri vorbești cu ea!

Acolo distanța dintre două gropi era o a treia groapă mult mai mare. Jur că așteptam ca la finalul drumului să sară din lanuri sau de după căpițe o echipă cu cameramani cu șampanie, care să ne spună că am câștigat 20000 de euro fiind singurii proști care am răzbit! Am ajuns la Cheile Dobrogei exact în momentul în care posterioarele noastre făceau grevă din cauza condițiilor grele de muncă. Nu toată Dobrogea e cu drumuri rupte. Dar cei câțiva km pe care i-am nimerit…

Cheile Dobrogei

Cheile Dobrogei - DobrogeaAici se poate ajunge pe un drum bun din Târgușor. Lucru pe care cei doi maneliști din zonă îl cunoșteau. Cum stăteam noi liniștiți cu boxele animalelor ân urechi, vedem pe versant o muiere care îndemna o copilă să facă pe capra neagră. Deja o vedeam la știri. Vale (un prieten de-ai mei) a urcat cu greu și a reușit să asigure copila. Dar atât. Poziția era absolut imposibilă. Ajutat de Iulian au reușit să scoboare copila. Timp în care deșteapta de mătușă ce credeți că făcea? Împingea pe același traseu cel de al doilea copil!!!! Unii oameni ar trebui să nu aibă voie lângă copii.

Vama Veche

De acolo a fost simplu. Vama Veche. Aici am avut o supriză plăcută cu cazarea. Adică am găsit camere, noi, decente, cu 70 de lei. Și am descoperit că hamsiile care costa 20 de lei kg se vând cu 20 de lei suta de grame. Peste episodul Vama Veche o să trec repede pentru simplul fapt că nu îmi aduc aminte prea multe. A fost implicată Tequila nu e vina mea!

Drumul de întoarcere a mai avut un episod fără de asfalt. După Adamclisi însă, ajungeți în Ion Corvin și o luați către autostradă. Un drum de 40 de km, nu bun nu rău. Dar cu peisage! O mare parte din drum merge pe lângă lacul Vederoasa și pe lângă Dunăre.

Acum scriu din picioare. Dar zău că a meritat!

WP_20170604_15_21_38_Pro__highres WP_20170604_14_34_22_Pro__highres WP_20170604_14_26_32_Pro__highres WP_20170604_14_25_57_Pro__highres WP_20170604_14_25_41_Pro__highres WP_20170604_11_00_43_Pro__highres WP_20170604_10_48_14_Pro__highres WP_20170604_10_49_13_Pro__highres WP_20170604_10_52_52_Pro__highres WP_20170604_10_58_10_Pro__highres WP_20170604_10_58_29_Pro__highres WP_20170604_10_58_50_Pro__highres WP_20170604_10_42_17_Pro__highres WP_20170604_10_42_10_Pro__highres WP_20170604_10_41_22_Pro__highres WP_20170604_10_37_53_Pro__highres WP_20170604_10_26_39_Pro__highres WP_20170604_10_26_35_Pro__highres WP_20170604_09_46_24_Pro__highres WP_20170604_09_45_46_Pro__highres WP_20170603_17_40_48_Pro__highres WP_20170603_17_38_24_Pro__highres WP_20170603_17_38_20_Pro__highres WP_20170603_17_30_20_Pro__highres WP_20170603_17_30_06_Pro__highres WP_20170603_17_27_23_Pro__highres WP_20170603_17_25_57_Pro__highres WP_20170603_17_04_07_Pro__highres WP_20170603_16_57_47_Pro__highres WP_20170603_16_56_46_Pro__highres WP_20170603_16_55_19_Pro__highres WP_20170603_16_53_36_Pro__highres WP_20170603_16_46_21_Pro__highres

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2 comentarii

  1. Cum, ma, intre doua gropi era o a treia mai mare? Muhahaha

    • toate trei fiind pregătirea pentru cea de a patra și în același timp prima din următorul calup

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.