HARLEY SOUND
Dupa cum va povesteam tara arde si baba se piaptana.
Dati volumul la maxim si enjoy.
HABEMUS PIPES
Pentru cei pe care inca nu i-am terorizat cu povestile mele despre minunata mea motocicleta dar si pentru cei deja satui….mi-am luat Harley. Asa este pe noi bogatii criza nu ne afecteaza. Bine bine l-am luat da suna asa…ca un motanel. Pentru ca avea tobele din fabrica pe ea. Care tobe atenueaza mult zgomotul ca sa nu deranjeze pe tot felul de demnitari care dorm in timpul zilei pe la Casa lu Popoul unde cica se duc la munca. Asa ca am cautat sa imi fac rost de alte tobeeee. Am gasit tobele in Anglia la un pret rezon si cu ajutorul a doi prieteni (intamplarea face sa ii cheme Dragos pe amandoi) le-am adus in Romanica. Buuun. Tovarasu Piri mi-a inteles nerabdarea ce ma cuprinsese si la ora 8 dis de morning intr-o zi cu soare si cu doua dimineti am purces la asamblare dupa ce in prealabil cu o zi inainte dadusem jos tobele vechi. Maiastrul Piri a reusit sa le asambleze intr-un timp record in ciuda piedicilor puse de mine cum ar fi: rasturnarea intregii truse de scule pe o suprafata de 2 metri patrati, vorbit mult, admonestari de genul „haide ma mai stau mult dupa tine?” si asa mai departe. Dupa ce le-am montat ..hai sa vedem cum suna nu? A fost foarte bine ca m-am echipat inainte ca sa pot sa sterg putina repede…Cand am dat prima cheie…iadul pe pamant s-a dezlantuit. Parca o mie de draci impingeau pistoanele alea si amplificau zgomotul cu o instalatie de sunet ce ar fi facut-o si pe Madona sa isi planga in pumni incompetenta. Doua babe s-au aruncat de la balcon, si un caine a aparut de niciunde si latra ca bezmeticu neintelegand ce dracu se intampla. Succint…cred ca depasesc limita legala de zgomot cu f’o 200% ceea ce e bine pentru ca LOUD PIPES SAVE LIVES. In postarile urmatoare o sa pun si un filmulet pentru exemplificare dar e cam de pomana. Ca nu te prinzi pana nu trec pe langa tine. Asa ca daca va tremura oglinzile retrovizoare, face soacra (ce sta pe scaunul din dreapta) infarct, vi se face gol in stomac, vi se maresc dioptriile, sau auziti MIG-uri in trafic…io sunt. Ala negru. Cu numar de Blue Wolves. S’avem pardon!
P.S.
Bivolita isi face saptamana urmatoare mutatie la Cluj.
BIROCRATIE
Mai intelege ma cineva ceva din dezbaterile de pe la tv? Io unu ma declar bagat in ceata adanc. Facem imprumut la FMI da nu facem, unii se duc sa discute cu ei unii cu sindicatele, unii vor unii nu vor, si pe fundal se vede liderul ala sindical care e mai enervant ca limba rusa. Asta zici ca e lovit cu leuca. Tara e in fecale si el zbiara in fiecare emisiune ca el vrea cresteri salariale si bonus ca asa i-a promis un smecher in campania electorala si el ca un bou a crezut. Bah baiatule baga-ti mintile in cap si invata dracului ca ce se spune in campanie (in Romania) este doar o poveste frumoasa menita sa ii faca pe fraiericii ca tine sa deie cu stampila pe mufarina unuia. Astia tipa dupa imprumuturi de la FMI si liderul de sindicat tipa ca vrea salarii mai mari. A fost unu destept la emisiune care a zis asa: 2 treimi din tara inseamna particular si o treime stat. Sectiunea afectata pana acum e cea particulara. De la particulari se da afara, la particulari se scad salariile. DAR BUGETARII TIPA CA VOR SALARII MAI MARI. Nu vi se pare anormal un pic? Chiar deloc? Si liderul asta zice „da imi pare rau pentru cei de la particular care au fost dati afara da nici noi nu putem trai cu 8 milioane”. Bah vaca polara! Aia nu mai au nimic din ce sa traiasca!
Asta e birocratia frate la noi in tara. Cuvantul asta vine din greceste pentru cei ce nu stiu.
BIROS – bah voi va
CRATOS – bateti joc de noi
PESCUIALA
Intr-o sambata urata in Bucuresti da frumoasa foc in alte locuri am hotarat impreuna cu niste prieteni sa bagam o partida de pescuit. Am pregatit din timp totul si dupa ce am urcat toate sculele in masini (aici incluzand faimoasa barca nou nouta a lui Piri) am plecat spre Cernavoda. Tinta noastra era o crescatorie unde intram cu pile (ca tot romanul deh). Indata ce am trecut pe sub podul de la Cernavoda ne-au luat in primire niste caini ciobanesti care au alergat dupa masina pret de 2km. Mama cat erau de mari….Pe stanga drumului erau niste cruci si am banuit ca defunctii incercasera sa pescuiasca acolo fara sa observe cainii aia care erau ca niste manji. Am ajuns la locul faptei. Un loc salbatic, frumos, cu extrem de putine elemente antropice.
Febrili incepem sa asamblam lansetele, sa umflam barcile. Am carat de la capitala doua cataroaie pe post de ancore (nu eram siguri daca vom gasi pietroaie in Cernavoda na…). Sub ecoul faimoaselor replici din Operatiunea Monstrul gen „prind nu prind nu ma intereseaza vreau sa prinzi tu” ne-am apucat de treaba. Am lansat, am mulinat, am incercat locuri, am trecut de la twister, la lingurita, apoi la rotativa, pestisor si asa mai departe. Nu a mers. Am scos unditele sa dam la caras sau rosioara. Nu a mers. Dupa ce am luat la rand toate posibilitatile (fes agatat in carlig, chemat pestele cu vorba buna, injurat pestele ca la usa cortului, amenintat ca daca nu iese singur din balta il blestem de o sa ii sara ochii) am recurs la artileria grea. Ne-am urcat in barci si am inceput sa il fugarim in toata balta. Ca veni vorba de barci o sa va spun despre noua barcuta a lui Piri de care e foarte mandru. E verde. Dar nu barca e atat de interesanta cat „vaslele”, pagaile sau cum vreti sa le ziceti. In opinia tuturor erau ca un fel de lingurite de cafea. Cand puneai mana pe ele nu isi dadea nimeni seama daca vaslesti sau faci un capucino. Balta era FOOOOAAAARTEEEE MAAAARREEEE. Am vaslit sau facut cafea in lung si in lat ca in poveste. Fratilor credeti-ma…nu era nimeni acasa in balta aia. In afara de o broasca nesimtita, trei lebede ratacite si un roi de tantari….nu vietuia nimeni acolosha. A fost prima oara cand am fost la peste si nu a tras macar o data. Ce ne enerva cel mai mult era faptul ca eram intr-o crescatorie!!! Ce mama dracu crestea ala acolo? Stuf??
Pe la orele pranzului eram deja extenuati de atata pescuit. O sa sar peste capitolul in care Piri a inceput sa vasleasca pentru a ne muta locul pe balta avand inca ancora aruncata in apa dar nu pot sa nu va spun ca am brevetat pozitia de facut pipilica dintr-o barca pneumatica.
Dupa ce am inregistrat inventia la OSIM. epuizati de efort am inceput sa muncim la o sticla si sa ne relaxam.
Apoi am strans si am plecat acasa cu juvelnicul curat si placut uscat dar cu burtile pline de ras.
Nu mai imi aduc aminte daca ne-a urat cineva bafta inainte de a pleca….ca ma duc sa ii aprind o lumanare…
