Cunoasteti cu totii expresia asa-i? Ce e cu ea aici? Natura umana ne impiedica sa fim buni. Noi suntem nascuti cu agresivitate mai mult sau mai putin ascunsa. Ce vreau sa spun cu asta? Cati dintre voi ati chinuit pisici cand erati mici? Cati dintre voi ati tras cu clasicele „tuberbane”, cu cornete cu bold in broaste. Cati ati tras cu prastia cu „invizoace” in bulanele fetelor la scoala? Hai ca sunteti sub protectia anonimatului si asezati strategic in spatele monitorului. Nu va vede nimeni. Macar intoarceti capul un pic si uitati-va in urma. Toti ne-am dorit, sau ne dorim cateva clipe in care sa fim bad mother fucker. Nu conteaza sexul.
Uite de exemplu la mine la munca e un loc de fumat. Cu scrumiera cu tot ce vrei. Geamul larg deschis da pe un soi de miniacoperis plat fara ape. Distanta dintre geam si scrumiera? Un metru. Dar tot vei zari pe acoperis chistoace, sau pahare de plastic. Si stiti de ce? Pentru ca e interzis. Si probabil ca exista persoane care atunci cand nu ii vede nimeni sunt bad mother fucker si arunca chistocul acolo intr-o lehamite demna de John Wayne. Mi-l si imaginez pe animal, plictisit, toate din lumea asta i s-au intamplat, a trecut prin multe, iar acum e momentul lui de glorie…arunca acel chistoc si in gestul lui se intrezareste toata intelepciunea pe care a acumulat-o in indelungii ani de pribegii si fapte reprobabile. Cum ar fi mersul la munca in fiece zi, si un ” ‘rai a dreacu de baba proasta” scuipat printre dinti la adresa unei doamne respectabile care a avut tupeul si nesimtirea sa vrea sa stea jos in tramvai.
Mda…bad mother fucker. E plina lumea de ei pe cuvant. Copii infidele ale unor personaje in locul carora nu ar vrea sa se puna decat asa….din caldura salariului si comoditatii date de sistem. Asa ca scuipa un pic pe jos si arunca un chistoc in scarba pe trotuar sau oriunde altundeva unde e nepermis. Va dati seama ce rai sunt? Feriti-va de ei! Nu stii niciodata….
Pana la urma se dovedeste ca omul e doar un animal care a avut norocul sa dea peste Darwin.
In rest….suntem un virus.
Ah nu! Sa nu cumva sa va imaginati ca o sa va dau eu raspunsul la intrebarea din titlu. Plecati ma la scara voastra….Intrebarea asta e fara raspuns de cand a modelat-o Barbosu pe Eva. E ca remediul pentru cancer – va ramane un mister tot timpul. Deunazi am vorbit pret de 3 tigari si doua cafele cu o prietena. Casatorita de 11 ani cu sotul ei (dooh!) au o fetita minunata impreuna, au o casa frumoasa, cocheta, cu etaj dar nu mare, servicii bine platite amandoi. In afara de faptul ca se mai uscheste din viata lor o bunica sau o matusa, tehnic nu au necazuri. Cu toate acestea…..ea nu mai sta pe scaun ca toata lumea ci pe ganduri. Acum 11 ani inainte sa il intalneasca pe sotul ei, a avut o „relatie” extrem de strange si puternica. Adica a fost cu cineva doua luni, au facut sex o data. Cu toate acestea au avut scanteia.
Din diverse motive ea s-a casatorit cu altcineva.
Desi sotul ei o iubeste, face sex cu ea, e romantic etc…ei ii lipseste acel ceva. Si daca il va avea e sigura ca in doua luni nu il va mai vrea. Asta e ceea ce a zis. Tehnic isi iubeste sotul, are tot ce vrea, dar…..e confuza. Da ma asa a zis. Ca e confuza. Ca nu ar pleca nicicand de langa sot dar ca tanjeste dupa dragostea ei dintai. Pai ce mama dracu’???
Deci ai tot ce vrei da mai vrei ceva? Si de fapt daca primesti treaba aia nu o mai vrei si o vrei pe prima??
Vai futui….cum dracu vine asta ma? Cica ar avea nevoie de un an ca sa se limpezeasca. UN AN! Bah ma lasi…..Chiar atat de complicata e viata lor? Sau e sindromul de care imi povestea prietenul Carja (la multi ani bro!) ? Acela ca unele femei sunt nascute sa fie nefericite. Ceva in capul lor le zice ca le este mult mai bine daca sufera si ele fac tot posibilul ca din cand in cand sa se altoiasca singure. Acest gen de muiere se potriveste foarte bine cu barbatul violent. Si vor face casa buna impreuna. Ca ala din cand in cand ii mai scapa o laba, asta se plange lu ma-sa ca ce greu ii este ei cu animalul si ea este fericita pentru ca sufera. Hai sa fim victime ca sa ne compatimeasca lumea si sa spuna „ba ce viata de handel are sarmana fata”. Sarmana de ea cum nu isi gaseste ea perechea si e nefericita mereu. Acuma imi vin in cap doua intrebari: sunt plecate de acasa sau noua barbatilor ni se pare viata foarte simpla?
Tin sa multumesc pe aceasta cale parintilor mei care m-au facut sa fac pipilica din picioare, pentru ca datorita acestui fapt nu am eu porniri de pasare puschata in aripa de propria gheara.
Nefericiti din toate tarile uniti-va. Si mereti mai incolo.
Azi am fost la deschiderea oficiala a restaurantului Miko Palace. Cica ar fi primul restaurant din Romania cu mancare bio si ecologica. Adica dupa ce mananci, cacatul tau nu mai dauneaza naturii si este biodegradabil. Zic eu….
Cum sa va explic in cuvinte cum e sa te plimbi pe doua roti? Tare complicat. Vizionati filmul.
„Now multiply that by infinity, take that to the depth of forever, and you still will barely have a glimpse of what I’m talking about”
In saptamana trecuta ar fi trebuit sa ajung in Austria la Faak em Sie, unde se intampla cea mai mare intalnire Harley Davidson din Europa. Las’ ca o sa fie si la anul. V-ati prins ca nu m-am dus da? Am stabilit ca nu ma duc asa ca am rezolvat problemele administrative locale si am luat-o brambura. Nu vazusem Clujul niciodata. Pleaca Alteta Sa Imperiala Ovidiu din Bucuresti si o ia spre Brasov. Frumos afara desi cam rece. Dar eram captusit cu textile asa ca nu mi-a pasat. Pana pe la Azuga. Acolo dintii iernii ma muscau de deshte de nu mai vedeam bine culorile. (am folosit metafora constiintei-tabla) Am oprit intr-o benzinarie, am baut o cafea si am achizitionat CEA MAI MARE HARTA ROMANIEI TIPARITA VREODATA. Asa scria pe ea. Si nu minteau. M-am uitat pe ea de doua ori numai pentru ca aveam nevoie de o parcare goala de benzinarie sa o pot desface. E mai mare decat curu lu Miss Elliot. Am nimerit Clujul prin Tg Mures. Frumos oras, faine fete. O arhitectura impresionanta si oameni prietenosi.
Am tras la prietenul meu Sergiu. Acest domn locuieste intr-o casa construita in 1784. E un fel de patrat cu curte interioara. Pe laturile patratului locuiesc mai multe familii. Curtea comuna. Am scos doua scaune in curte, soare frumos. A aparut vecinul din dreapta care vorba cu sotia lui cu care era casatorit. In ungureste. Vorbea. Bine zic. Apare si „junioara” curtii in vreme de 55 de ani. Vecina din stanga. Care vorbeste cu cineva. In ungureste vorbeste. Bineeee….Si il intreb pe Sergiu care e treaba. Ah…zice el…pai eu sunt singurul roman in curtea asta. Aha! Imi ridic privirea spre cer si Il intreb pe Doamne Doamne cu voce tare: Te distrezi nu? Razi de mine nu? Eu care nu pot sa suport cetatenii romani care vorbesc NUMAI ungureste, tocmai EU sa dorm DOUA zile intr-o curte PLINA de maghiari.
Oamenii aceia vorbitori de limbi aiurea erau totusi foarte cumsecade. Ca vorbeau si romana. Junioara a venit cu caise in dar iar alt vecin ne-a adus un litru de vin. Bun. Vinul. Asteptam cu interes sa vad cine ne aduce si femei. Da nu a fost sa fie.
In pozele de mai jos este Bugsy – catelul lui Sergiu
.
Dupa ce am sarbatorit ziua lui Sergiu, am luat-o incet spre Rm Valcea. Prin Sibiu. Intru in Sibiu si trag intr-o benzinarie. Intreb cum pot sa ajung la Valcea. Benzinaru ala imi raspunde uitandu-se la mine cu urechea – pai tre sa o luati spre Brasov. In mintea mea s-a nascut logica brusca…daca o iau spre Brasov inseamna ca eu am trecut prin Rm Valcea cand m-am dus la Cluj. Ca am trecut prin Brasov nu? Ei bine nu! Pentru ca benzinarul a adugat – si apoi o luati spre Sighisioara! Moment in care m-am scuzat finut gen „bah nene esti prost rau lasa ca ma descurc si fara tine meri de te culca” si am plecat. Am ajuns pe valea oltului unde m-am intrebat daca nu cumva am gresit drumul si daca am voie sa merg pe acolo. Secventa era asa : Tir Tir Eu Tir Tir si pe contrasens Tir Tir Tir. Ei? Ei bine nu. Era bine. Rm Valcea here I am. Acolosha trebuia sa ma intalnesc cu Ciorba. S-a facut jonctiunea si mai jos iata-l pe Ciorba cu noul lui papagal cu un singur ochi.

acum imi e somn asa ca o sa inchei brusc dar o sa revin cu filmuletele filmate de camera de filmat a lu Scorsese asta cu papagalul. Brusc.
I-ote si filmul
Citeste mai multAm primit o leapsa motorizata de la Padurea Vesela.
O sa raspund ca deh…asa se face.
O singura data. Cand mi s-a explicat ca prezervativul nu se umfla ci se pune si anume pe ciucurel.
Tudor Musatescu. Asa vreau eu. Mancarea mea, invitatu meu.
Tot timpul am dat singur cu capu de pragu de sus si cu genunchiu de pamant. Acum mai mult ca oricand. Dar daca ar spune taica ceva….
Bah ce intrebare TANPITA. Pai daca e secreta!!???
Doi bani.
Greci fara tagada. Vinu, plaja si lesbienele de la ei vin. Romanii joaca la grupa mica….
Citeste mai multAm fost la vernisaj la acest tanar fotograf – Valeriu . Mie mi-a placut mult ce am vazut acolo. In fotografiile lui se vede deopotriva ilustrat rasul in hohote al vietii cat si tristetea ei.
Nu o sa ma dau mare cu texte savante pentru ca nu le-ati intelege evident (ce dashtept sunt tzucu-m-ash). Ia uitati-va si voi
Io, Ciorba si Onciul ne vorbiram intr-o seara sa ne zbenguim prin cluburi. Nu cluburi din acelea cu muzica Haos sau cum dracu ii spune. Asa ca ne urcam noi pe mobre care cu fete care fara si ne ducem la Motoare pe Teatrul National. Mare spelunca ce e acolo. Mama ce de femei in cautarea fericirii si ce de Emo si Loseri in cautare de…nici ei nu stiau ce. Gagici de toate formele, culorile si varstele, care mai de care cu tzatzele sau cu bubele in vant sau in pansamente. Minunat ce mai! Am stat am consumat una alta dupa care am hotarat sa ne miscam rotile pana la un club al carui nume in acest moment imi scapa. E undeva in Bucuresti la demisol. Ma rog. La momentul in care am parcat, Maria (minunata si preafrumoasa sotie a lui Onciul) descopera ca si-a pierdut portofelul. Ma rog…nu si l-a pierdut…Cand inca eram la Motoare ea a pus portofelul IN geaca, nu in buzunar, in asa fel ca atunci cand Onciul a luat geaca…portofelul a ramas. Incapatanat accesoriu….Nu ne-a mirat defel cand ni s-a comunicat ca vina e a lui Onciul, eu cu Ciorba taceam malc sa nu cumva sa cada si pe noi. Ma duc cu Onciul inapoi la Motoare ca poate poate. Intrebam la bar. Da venise o fata care il gasise dar nu l-a lasat. A plecat cu el cu tot.
Onciul fiert tot evident. Am incercat sa il calmam, eu marele guru i-am explicat ca din moment ce fata ce gasise portofelul nu l-a lasat la bar inseamna ca o sa ii caute sa il returneze. Nimic frate…Ala cu curu in sus in continuare. Pe cand batea orologiul ceasurile 12.30 tarziu in noapte suna mama lui Onciul. Ca cica a sunat cineva la interfon. Zic – vezi ma? A venit sa il aduca!
La care el zice cu o fata de ora inchiderii – da a venit da nu a raspuns nimeni deci nu mai vine. Bah nu ai vazut asemenea negativist. E drept el era ofticat din cauza faptului ca se decretase ca vina era a lui.
A doua zi ma suna Onciul. Ii simteam in receptor gura ranjita pana dincolo de urechi. La un moment dat imi era teama ca daca mai rade mult i se vor uni colturile gurii la spate si o sa ii cada capu….
Bah ma duc sa iau portofelul ne-a sunat tanti!
Ei bine – Alexandra – o tanara domnisoara a gasit de cuviinta sa bata drumul la 12 noaptea pana in Dr Taberei sa aduca portofelul. Iar daca nu i-a gasit a cautat numarul in cartea de telefon i-a sunat si a returnat obiectul discordiei. Nu a vrut sa primeasca nici o recompensa.
Onciul a fost absolvit de vina. Eu mi-am insusit inca o data rolul de mare guru prezicator.
Ia ziceti ma! Daca mai gasim f’o doo milioane ca Alexandra punem tara asta pe picioare?
Citeste mai multIa ascultati voi aici o piesa in deplina armonie cu vremea de afara (de azi 31.08.2009 ora 10.46).
Citeste mai mult
Ajung ieri la servici si imi spun colegii ca am un cosas pe roata. ANIMALUUUU !Viu inca. Eu nu m-am uitat atunci, insa a trebuit sa plec sa ma intalnesc cu niste parteneri de afaceri. Ma asteptau jos la scara ca sa zic asa. Adica stateau la o tigara in fara firmei. Imi admira ei chopperul dupa care imi arata insecta de pe bagaj. Stabilesc instant ca e animalul meu de companie cu care mai beau bere din cand in cand (ca gandacul din Wall-e) si ii spun sa stea cuminte acolo pana ma intorc eu. Bah…n-a stat. Am tipat la el sa treaca imediat in casa da nu a functionat. Daca il vedeti va rog sa il aduceti acasa. Aici niste poze recente cu el.
Ceea ce vedeti in videoclipul de mai jos este una dintre importantele activitati intreprinse de o gascha de bikeri la o intalnire saptamanala. Ei?
Citeste mai mult